duminică, 17 martie 2013

Beer beeeer

     În articolul precedent am scris despre ultima mea beție. Acum am să scriu despre prima. 
     După ce am terminat clasa a VIII-a, un prieten se întorsese din Anglia și cum e la noi obieciul, cel care se întoarce acasă, dă de băut. Se deschisese un pub în sat și am mers și noi să vedem cum e. Eram cu mai mulți verișori și cu niște prieteni. Cea mai mică era vară-mea, July (12 ani). A venit și tipul venit din Anglia. A oferit un rând de bere, apoi altul, apoi altul... și a mai oferit unul pentru ceilalți, că cică eu și July eram prea mici. Dar eu tot cam 4 beri am băut, c-am supt și din sticlele altora!! Țin minte că încercam să merg drept când am ieșit din curtea pub-ului. Sigur se uitau toți la mine, dar nu-mi păsa... nici nu mai vedeam bine, oricum!
Pe July o dusese acasă la mine Pufi, că era prea beată. Când am plecat eu, cică a venit și după mine să mă ducă acasă, că cică n-aș fi fost în stare să ajung singură. Când am văzut că vine după mine, am luat-o la fugă.   M-a ajuns și i-am zis că n-am nevoie să mă ducă: „Nu vezi că merg drept?!!”, dar el tot insista! Se pare că era mai beat decât mine!!! Nici în ziua de azi nu recunoaște asta. Dacă-l întrebi, zice că m-a dus în brațe până acasă, fiindcă nu eram capabilă să-mi folosesc picioarele. 
Poza e făcută în seara aia!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu